Muzica Indiana si Iubitorii ei

Shiva este o formă a lui Ishvara sau Dumnezeu în religia hindusă, mai ales în screrile vedice târzii. De asemenea, este zeul suprem în şaivism, una din ramurile principale ale hinduismului practicat în India.
Aparţinând trinităţii divine Trimurti, Shiva este zeul distrugerii, în timp ce Brahma este creatorul, iar Vishnu păstrătorul şi conservatorul. Chiar dacă reprezintă distrugerea, Shiva este văzut ca o forţă pozitivă a Universului, deoarece distrugerea este, în hinduism, urmarea firească a creaţiei.
Filosoful Adi Sankara interpretează numele lui Shiva, spunând că înseamnă "Cel care purifică pe oricine îi rosteşte numele" sau "Cel pur".
Dansul este cea mai frumoasã artã, pentru cã el nu este traducerea sau abstractizarea vieţii; el este viaţa însăşi" (Havelock Ellis). La indienii antici dansul însemna geometria ideală a formei, îngemănarea artelor, dar în acelaşi timp dinamism. SHIVA, simbolul mitologiei hinduse, considerat sursa oricărei activităţi era şi Prinţul suprem al dansului. El dansa fără încetare, dansul lui simbolizând forţa creatoare a naturii. Cele 108 stiluri inventate de SHIVA s-au transmis pânã la învăţatul BHARATA, autorul celebrului tratat (6.000 de versuri) despre dans, poezie şi teatru.
Zeu de prim rang din panteonul Indiei, după unele indicii, unul din cei mai vechi, deşi necunoscut nominal în Vede decât ca Rudra şi amintit cu numele de Shiva doar în Ramayana, iar mai târziu, compunând împreună cu Brahma şi Vishnu triada supremă. Cu timpul, cele două divinităţi contopindu-se, Shiva devine un zeu cu două ipostaze, simbolizând echilibrul de forţe în univers, reprezentate de două principii sau direcţii contrare: distrugerea sau reparaţia universului.
Rudra, ca distrugător al universului, este energia cosmică negativă (manifestată uneori şi în forme feminine, ca ipostaze ale lui Shiva sau, de obicei, în împreunarea lui cu soţia sa plurinominalizată - care şade întotdeauna în stânga zeului : Sakti, zeiţa vieţii şi morţii, care e totodată Kali(Cea Neagră), devoratoarea lumii, sau Uma. Altă zeiţă considerată ca fiind soţia lui Shiva este Parvati, fiica munţilor Himalaya şi ipostaza ei malefică, Durga, cea inaccesibilă, zeiţa războiului şi a măcelului.

Shiva, reparatorul universului distrus, este energia cosmică pozitivă, izvorul forţei de reproducţie şi divinitatea fecundatoare, având, în această ipostază a fecundării universului, ca simbol principal, organul falic (lingamul), venerat şi astăzi ca simbol al forţei creatoare şi considerat ca investit cu puteri magice, fiind purtat în India contemporană adesea ca amuletă. De altfel, în India de azi sunt numeroase obeliscuri simbolizând lingam, cărora credincioşii li se închină.
Numele sau epitetele lui Shiva
Shiva are 1008 nume sau epitete, traducând diversele lui atribute. Printre cele mai importante sunt :
Mahayogi - Marele ascet
Vibhava - Strălucitorul
Lokadhatar - Ziditorul lumii
Tryambaka - Cel cu trei ochi - al treilea în frunte, e ochiul arzător. Conform unui mit, când Shiva practica ascetismul supunând controlului voinţei impulsurile carnale, Kama i-a insuflat dorinţa iubirii cu Parvati, iar Shiva, ca pedeapsă l-a ars pe acesta cu al treilea ochi.
Isha - Stăpânul
Ugra - Preaputernicul
Pasupati - Regele fiarelor
Pinakin - Cel înarmat cu trident
Hara - Distrugătorul
Kapalamalin - Purtătorul colierului de cranii
Mrida - Milostivul
Shambhu - Aducătorul de nisip
Atributele lui Shiva
Zeul poate să întrerupă ciclul de reîncarnări (samsara)- "Cine pune cu mâna sa o floare pe capul lui Shiva, rostind versul de 6 silabe, acela nu mai renaşte." (Panchatantra I, 168). Cele 6 silabe sunt "Om, namah Shivaya, adică "Om, închinare lui Shiva("om" este silaba sacră cu care începe invocarea oricărui zeu).
Totodată, Shiva este ocrotitorul asceţilor şi deţinătorul puterii magice a meditaţiei şi căinţei (în această ipostază reprezentat adesea ca ascet gol, cu cenuşă pe trup şi cu un craniu în mână, în care adună milostenia oamenilor, purtarea craniului fiind osânda primită de zeu după ce a ucis un brahman).
În călătoriile sale, Shiva se foloseşte ca vehicol de taurul său, Nandi. Există în Mahabharata un episod ciudat (raportabil la vulnerabilitatea zeilor Indiei): regele Kirannyakashipu, stăpânul demonilor Daitya, învingând pe Indra, îi răpeşte lui Shiva domnia asupra celor 3 lumi, dar fiind trufaş îşi persecută fiul (Prahlada)care îl adora pe Vishnu iar acesta din urmă îl ucide. Mitul subliniază că Shiva a rămas fără domnie un milion de ani.
În cultul lui Shiva are importanţă principală aşa-numitul ritual de seară - pradosha.

Unul dintre cei mai mari zei ai Indiei,Vishnu confera lumii stabilitate si are mii de nume si calitati.El este egalul si complementarul lui Shiva. Este identificat cu Brahman,totalitatea existentei.Vishnu este zeul spatiului,in timp ce Shiva este zeul timpului.
Vishnu radiaza aidoma Soarelui,ale carui binefaceri le asigura el, aflandu-se la originea fertilitatii naturii si a fecunditatii oamenilor.
Iconografia il reprezinta adormit, intre doua creatii,pe sarpele Sesa cu mii de capete.Somnul sau nu este similar cu inactivitatea,fiind un somn mistic in care zeul mediteaza la lumea viitoare si o pregateste in spirit. Cand se trezeste,din ombilicul sau rasare o floare de lotus.Zeului ii sunt asociate obiecte precum iscul, melcul, ghioaga, lotusul, sabia si arcul.

Consoarta sa este Lakshmi,o zeita binafacatoare prin excelenta,energia eficienta a zeului,forta sa in actiune.Bhumi,Pamantul, este a doua sa sotie.Vishnu este pretutindeni,penetreaza totul,este salvatorul.Shiva este stapanul,iar Vishnu e prietenul mereu alaturi de oameni.El este zeul protector si totusi invariabilitatea si inactivitatea ce fac parte din fiinta lui nu-i permit sa intervina in mod direct in ceea ce se petrece.De aceea o face prin intermediul numeroaselor sale incarnari.
De fiecare data cand lumea are nevoie de el,apare sub forma unui erou care nu numai ca il reprezinta,dar se si identifica cu el.
Fiind un zeu extrem de important,dar si un zeu mult iubit si idolatrizat prin fel si fel de ceremonii,adoratorii lui Vishnu au realizat de-a lungul timpului multe forme prin care si-au exteriorizat iubirea fata de zeu. Aceste forme sunt ridicarea de statui,de temple,realizarea de picturi,dar si de scrieri care cuprind multe imnuri de slava.
Avatarul il infatiseaza pe Vishnu ca restauratorul ordinii,fiind manifestarea caracterului unital al zeului in diversitatea creatiei.Sub forma unui peste il salveaza de la moarte pe stramosul omenirii,Manu.Transformat intr-o testoasa,el serveste ca o baza solida pentru Muntele Mandara,iar sub forma unui mistret salveaza Pamantul ingreunat de prezenta mai multor demoni. Astfel,Vishnu,pentru a crea,a stabiliza,a conduce,a distruge trebuie sa se scindeze.
Vishnu reprezinta intruchiparea Realitatii Supreme,cea care preserva si sustine universul.Desi exista multe variatiuni ale imaginilor si reprezentarilor lui Vishnu, acesta este in general simbolizat ca avand corp uman cu 4 brate. Poarta o coroana,2 cercei,o ghirlanda din flori,si o piatra pretioasa la gat. Are corpul albastru si poarte haine galbene.
Vishnu este a doua divinitate a Trinitatii hinduse.
El este aparatorul si sustinatorul Vietii. Este asociat cu principiile de dreptate, ordine si adevar. El poate lua o forma umana si se poate reincarna.
Este cunoscut de asemenea ca Hari ( cel ce indeparteaza regretele ) sau Narayan.Descris intotdeauna in culori intunecate,ce reprezinta pasivitatea si "fara forma" eterului, acest zeu are ca mare calitate: raspandirea adevarului.
Sunt cunoscute zece reincarnari ale lui Vishnu: un peste ( Matsya ), o broasca testoasa ( Kurma ), un leu ( Narasimha ), un porc mistret ( Varaha ), un pitic ( Vaman ), Parasu-Ram, Ram (of Ramayana), Krishna, Buddha and Kalki.
Vishnu are si el patru brate: unul tine "OM" sau sunetul divin, altul tine roata timpului, cu care raspandeste o viatza mai buna, un lotus, exemplu al glorioasei existente si in sfarsit, cu al patrulea brat tine puterea de pedeapsa, cand legea divina este incalcata. El este purtat de o lebada, simbol al intelepciunii si al curajului si adesea este insotit de o cobra cu mai multe capete ce salasuieste in apa cosmica si reprezinta Universul adormit.
Sotia lui Vishnu este Lakshmi, zeita Sanatatii.

Cel dintai zeu al triadei hinduse, considerat un creator, Brahma este stapanul cerului, al orizontului, aflandu-se deasupra oricarui cult si dincolo de orice venerare.Este printre cei mai importanti zei ai Indiei. Brahma s-a nascut din el insusi,uneori spunandu-se ca este nenascut.El a iesit din oul originar al lumii sau din ape.
Cand Brahma a fecundat creatia,s-au nascut cele patru clase de fiinte: zeii,animalele,oamenii si fiintele neinsufletite.Brahma domneste cu maretie intr-un cer propriu lui,un paradis in care toate creaturile spera sa ajunga.
Impreuna cu Vishnu,pastratorul si zeul spatiului si Shiva,distrugatorul si stapanul tenebrelor,formeaza triada hindusa- Trimurti.
Atunci cand se apropie momentul indicat,Brahma simte ca momentul initierii creatiei lumii este ideal.Pentru realizarea marii sale creatii a lumii,a oamneilor si a zeilor,Brahma se imparte in doua,formand un cuplu. Asa vine pe lume Sarasvati.Ea este energia feminina necesare fertilitatii lui Brahma,fiind insa totodata fiica sa.
Brahma se indragosteste imediat de Sarasvati.Pentru a-si arata respectul fata de tatal sau,aceasta se roteste mereu in jurul lui.Fiindca doreste s-o urmareasca din priviri,lui Brahma ii cresc inca trei capete,toate absorbite de dorinta pe care i-o inspira Sarasvati.Acestuia ii mai cresc patru brate.
Brahma este impartial,stabileste legile si pedepsele,creeaza moartea si este responsabil de distrugerea lumii.Nu este un zeu al indurarii si al darurilor gratuite,din partea sa neputandu-se astepta la favoruri.In consecinta,ii sunt adresate rareori rugaciuni si putine temple ii sunt consacrate.Brahma reprezinta destinul imuabil,o lege inexorabila ce se impune intotdeauna.
La inceput Brahma a fost Universul,apoi el a creat zeii.Agni( Focul ) l-a trimis pe Pamant, Vayu( Aerul) l-a pus in atmosfera, iar pe Surya( Soarele ) l-a pus pe cer.
Brahma are patru capete si patru maini in care tine obiecte sacre : Vedas ( intelepciunea ), un vas cu apa si o cupa.

Rama este un erou hindus, reprezentand un avatar al lui Visnu. Rama este intruchiparea bunei guvernari, fiind un razboinic virtuos si pios. Este una din cele mai populare deitati ale hinduismului, fiind venerat mai ales in sudul si sud-estul Asiei. Majoritatea detaliilor legate de nasterea si de viata lui Rama ne sunt oferite de „Ramayana”, una din cele doua cele mai celebre scrieri indiene.
Regale Dasaratha are trei sotii si niciun copil. De aceea el ofera multe sacrificii zeilor pentru a avea un urmas. In cursul ceremoniei, o fiinta extraordinara vine si ii intinde un bol cu o fiertura magica pe care trebuie sa o manance sotia lui pentru a naste un fiu. Regale ofera jumatate din licoare primei sale sotii, Kausaalia care-l aduce pe lume pe Rama. Apoi da trei sferturi din ce a ramas celei de-a doua sotii care naste doi gemeni- pe Laksmana si Satrughna.
Restul fierturii ajunge la cea de-a treia care ii va da viata lui Bharata. Acesta din urma ii va fi total devotat, iar gemenii ii vor sluji pe amandoi. Toti cei trei frati sunt, in functie de cantitatea de fiertura aflata la originea nasterii lor, incarnari ale lui Visnu.
Rama pleaca pentru a ucide demonii si datorita formulelor magice pe care i le ofera Visvamitra ii invinge si o ucide si pe Tataka, mama unuia din ei. Ajunge apoi in orasul Mithila, iar regele de aici detine arcul lui Siva, iar nimeni nu are forta necesara pentru a-l indoi. Exista promisiunea facuta de catre rege ca cel care va reusi sa intinda arcul o va primi in casatorie pe fiica sa. Rama este singurul care a reusit sa-l intinda datorita atributelor magice primite. Asa o ia de sotie pe Sita si ii este recunoscut statutul de avatar al lui Visnu.
Exista numeroase legende al caror personaj principal este Rama. Un dintre acestea este cea in care Rama, pentru a apara onoarea tatalui sau, renunta la dreptul sau asupra tronului din Kolosala si intra intr-o perioada de exil de paisprezece ani in padure. Sotia sa, neputand sa triasca fara el, decide sa il urmeze in exil.
Dupa ce savarsesc cei paisprezece ani in exil, Sita este rapita de catre Ravana. Dupa o indelungata cautare in care lui Rama ii sunt testate forta, eroismul si virtutea, Rama poarta un razboi colosal importiva armatelor lui Ravana. Este invingator in aceasta lupta, isi elibereaza sotia, iar apoi se reintoarce in imperiul sau si este incoronat stapan al lumii.
Adorarea acestui zeu comporta mai multe forme, de-a lungul a sute de ani acestuia fiindu-i ridicate sculpturi, pictate tablouri, dar si ridicate numeroase versuri. Printre aceste scrieri se numara celebra opera indiana „Ramayana” in care se regaseste urmatorul fragment referitor la zeul Rama: „Fata de nefericirea altuia, Rama arata o sincera mahnire si la toate sarbatorile se veseleste ca un tata in sanul familiei sale. Cinstit in vorba, arcas priceput, respectuos cu cei varstnici, stapan al propriilor simturi, insotindu-si vorbele cu un suras, daruindu-se cu tot sufletul indatoririlor sale, indrumator fidel in ceea ce este bine, fara a pleca urechea la cleveteli, discutand cu o elocinta egala cu cea a lui Vacaspati. Cu frumoasele sale sprancene, cu ochii mari si cu culoarea aramie, pare Visnu in persoana.”

În religia hindusă,Durga este o formă a lui Devi,zeiţa supremă.Ea este uneori identificată cu Parvati şi personifică victoria.În ipostaza de zeiţă mamă ea este numită frecvent Maa Durga şi uneori este considerată mama zeilor Ganesh,Lakshmi şi Saraswati (în unele tradiţii ea este doar o încarnare a zeiţelor Saraswati şi Lakshmi).
Durga este înfăţişată de obicei ca o luptătoare călare pe un tigru sau un leu, având mai multe braţe (în general opt) cu care ţine diferite arme şi făcând diverse mudra, adică gesturi simbolice cu mâna. Această formă a marii zeiţe este o întruchipare a energiei feminine şi creative.
Conform mitologiei indiene,Durga este sotia lui Shiva,fiind personificarea fortei de actiune a acestuia,componenta feminina a zeului.Ea mai este supranumita si „ucigasa de bivoli”.Mai este numita marea Maya, impetuoasa,cea care tine in frau un taur,poarta o sulita si practica abstinenta.
Conform diverselor traditii,ea este numita Devi (Zeita),Mahadevi (Marea zeita),Kali (Cea Neagra),Uma (Linistea) sau Parvati (Sotia casta).
Durga este mama zeilor,forta dorintei,a actiunii,a cunoasterii.Ea este cea care ofera binecuvantarile,ea este viitorul,destinul si puterea mortii la finele lumii.Durga este o zeita redutabila,forta a pierzaniei si totodata a salvarii,luptatoare careia ii plac bataliile si sangele varsat.
Este totodata creatoarea si distrugatoarea lumii.Protectoare a triburilor, ea se hraneste cu carne cruda.Curtea sa este formata din yogini- spirite malefice care deoache,din vampiri si din spiritele celor care au avut o moarte violenta.
Prin prisma faptului ca este sotia marelui zeu Siva,aceasta isi capata statutul de zeita,dar si toate puterile sale magice.De aceea mai este numita si Parvati.In ciuda tuturor acestora,Parvati,numita si Sati sau Uma se indragosteste in mod iremediabil de Shiva.Cei doi isi unesc pentru totdeauna destinele.Zeul nu-i daruieste decat un copil prin mijloace naturale,pe Kumara. Ganesha - conducatorul ostirilor celeste si Skanda - a carui menire este distrugerea demonului Taraka,vin pe lume prin metode artificiale.
Zeita exista sub doua forme :prietenoasa si distrugatoare ( Durga si Kali ). Are o personalitate incantatoare si este venerata de femeile casatorite, ca fiind aducatoare de fericire in sanul familiei.
Cele doua forme ale ei au opt brate pline de energie si mari puteri.
O forma calareste un leu si cealalta un dragon. Este de culoare intunecata,simbol ca viitorul este la decizia ei si poarta in mana o spada scurta ce reaminteste oamenilor ca sunt muritori.Este intotdeauna frumos pieptanata si imbracata luxos,ceea ce reprezinta activitatile ei non-stop.
Mainile superioare le tine in sus,simbolizand un caracter care isi stapaneste simturile,iar mainile de jos le tine plecate semn al devotamentului.

Cuvântul “Ganesha” este format din cuvintele: “gana” şi “isha”. “Gana” desemnează toate fiinţele care au nume şi formă, iar “isha” înseamnă Domn, Stăpân. Ganesha este numele dat celui de-al doilea fiu al lui Shiva, pentru că a devenit stăpânul întregii creaţii. Ganesha sau Ganapati este un zeu extrem de popular în India. El este invocat pentru îndepărtarea obstacolelor, precum şi la începutul tuturor acţiunilor mai importante: călătorii, construirea caselor, scrierea cărţilor sau chiar a scrisorilor, pentru obţinerea puterilor paranormale şi a capacităţii de discriminare. Este zeul educaţiei, cunoaşterii şi înţelepciunii, literaturii, artelor frumoase. Toate ritualurile spirituale în tradiţia hindusă încep cu invocarea lui Ganesha. În tradiţia tantrică, se consideră că Ganesha ocroteşte şi ghidează relaţiile sexuale, orientându-le în sens spiritual. El este privit ca fiind întruparea misterelor tantrice.
Reprezentarea simbolică
Ganesha este reprezentat mic de statură, cu abdomenul mare, rotund, cu patru braţe şi cap de elefant cu un singur colţ. În trei din mâinile sale el ţine o secure (ankush), un laţ (sash) şi uneori o scoică. În unele reprezentări, cea de-a patra mână face un gest de acordare a favorurilor sale divine, dar cel mai adesea ţine un ladhu, o prăjitură de năut. Ochii îi strălucesc ca două pietre preţioase. El călăreşte sau este însoţit de un şobolan, un fost demon pe care l-a învins şi l-a acceptat apoi ca vehicul.Această reprezentare poate să nu fie foarte atractivă pentru o minte raţională. Capul de animal şi corpul lui gras atrag copiii, dar pentru cei care se consideră adulţi el pare ridicol. Este o greşeală totuşi să ne lăsăm amăgiţi de aparenţa sa, pentru că Ganesha patronează fiinţele rafinate, care nu sunt înşelate de aspectele exterioare. Cei care nu pot vedea însă Divinul în el şi sunt distraşi de reprezentarea sa, devin o pradă pentru mintea discursivă, care reprezintă cel mai mare obstacol pe calea spirituală. Acceptarea lui Ganesha ca Forţă Divină are ca efect controlul şi calmarea mentalului, precum şi risipirea îndoielilor. De aceea, el este considerat zeitatea cea mai potrivită pentru îndepărtarea obstacolelor. Credinţa în el generează o mare forţă, inversând curgerea obişnuită spre în jos a energiei, orientând-o ascendent şi permiţând astfel activarea centrilor superiori de forţă din fiinţa noastră. Divinul Ganesha este de neclintit. El aduce fermitatea celor care meditează asupra lui şi îl invocă la începutul tuturor acţiunilor profane sau spirituale. În Mugdala Purana se spune: „Corpul uman al lui Ganesha reprezintă «tvam» (tu), capul de elefant este «tat» (Brahman) şi împreună semnifică unitatea dintre aceste două aspecte. Astfel, corpul lui Ganesha este reprezentarea vizibilă a celei mai înalte realităţi, Brahman, exprimată prin «tat tvam asi» (tu eşti Acela (Brahman sau Dumnezeu)).” O altă explicaţie este aceea că, în general, capul lui Ganesha îl reprezintă pe Atman, Suprema Realitate, iar corpul, de la gât în jos, simbolizează maya, principiul existenţei fenomenale. Implicarea lui Atman în lume este realizată prin intermediul minţii şi al vorbirii.

Krishna este a opta reincarnare a lui Vishnu.Este protectorul vacilor sacre.
Atragator si iubitor, are rolul de a investiga toate formele cunoasterii si de a stabili "religia iubirii".Reprezentarea lui este foarte bine ilustrata in poemul epic " Mahabharata", unde gasim un Krishna filosov al dreptatii,un model de sacrificiu si credinta,un "invatat" ce spune: yoga si credinta in divin ne ajuta sa intelegem mai bine cele doua lumi :cea materiala si cea spirituala.
Krishna este copilul drag si razboinicul nemilos,inaccesibil si venerat de catre pastori.De multe ori este considerat a fi un pastor de vaci care canta la flaut,iar alte povesti il descriu ca un tanar print care carmuieste prin ordinele sale intelepte.El s-a nascut la Mathura,la nord de Agra,la sfarsitul celei de-a treia epoci a lumii.Parintii sai sunt Devaki si
Vasudeva.Indiferent de existenta a numeroase povesti care precizeaza aspecte ale nasterii si vietii lui Krishna,toate acestea au in comun mai multe aspecte cum ar fi faptul ca acesta este o incarnare divina,ca a avut o copilarie si tinerete petrecuta in mediul pastoral si ca viata sa matura si-a petrecut-o ca un viteaz luptator si invatator al celor drepte.
Zeul este reprezentat in diverse picturi avand tenul intunecat.Insusi numele sau inseamna “cel negru”.In casele hinduse sunt adesea reprezentari ale zeului ca un copil care fura unt sau al unui pastor ce canta la flaut.Este rasfatat de pastorite,danseaza cu ele si le acompaniaza cantecele cu flautul sau.Intr-o zi fetele sunt la scaldat,iar el le fura hainele si le obliga astfel sa vina la el goale,una cate una pentru a i le cere.
Se uneste cu mii de pastorate,dar preferata sa este Radha.Apoi il ucide pe Kamsa si devine stapanul tinutului.In scurt timp pleaca si isi formeaza cetatea mitica Dvaraka,unde se insoara cu fiica regelui Vidarbha si are o nunta grandioasa.
Dupa aceea incepe pentru el o viata fastuoasa,alaturi de cele 16.000 de sotii si cei 80.000 de copii.
Acest fast este intrerupt de numeroasele lupte impotriva demonilor,de un duel cu varul sau,regele Cisupala,si de razboiul cu Bharata care a fost subiectul poemului “Mahabharata”.In urma unei dispute,acesta se retrage in padure unde este lovit cu o sageata in calcai,singurul sau loc vulnerabil. Din aceasta cauza moare si se ridica la cerurile zeilor unde isi regaseste forma divina.
Krishna este incarnarea lui Vishnu si este zeul suprem,obiect al practicii religioase numite “bhakti”.Dragostea pastorilor pentru Krishna este un model al acestui atasament fata de zeu,iar canturile din “Gitagovida” constituie “Cantarea Cantarilor” a Indiei.

Este de obicei infatisata imprastiind aur,ceea ce simbolizeaza bogatia si prosperitatea pentru devotatii sai.Este mentionata in cartea Vedelor ca fiind sotia lui Varuna (soarele).Se spune ca Lakshmi s-a nascut plutind pe o frunza de lotus in ocean.Este reprezentata uneori ca avand 2 brate sau 4 brate,desi in realitate are 4 brate dar este reprezentata uneori cu 2 pentru a simboliza frumusetea feminina.Ea reprezinta sotia perfecta.Este loiala, respectuoasa,cinstita,iubitoare si sincera.Lakshmi viziteaza casele devotatilor sai noaptea avand ca modalitate de transport o bufnita,care zboara incet si delicat.
Lakshmi este zeita Prosperitatii,a Sanatatii si mama lui Kama.
Nasterea ei este reprezentata ca o "tasnitura" din apele oceanului,alba si frumoasa,cu o floare de lotus in mana.Mai este numita si Mama Lumii.(se observa asemanarea cu nasterea Afroditei (la greci) sau Venus (la romani).Ea apare in toate reincarnarile lui Vishu,reincarnandu-se si ea tot in iubita lui sotie.Daca el este reincarnat ca muritor ea este tot muritoare.Zeiţa Lakshmi reprezintă pentru hinduşi succesul şi prosperitatea. Cuvântul „Lakshmi” derivă din sanscritul „Laksya”, care înseamnă „scop”, „ţel”.Ea este zeiţa şansei şi a bogăţiei,atât materiale,cât şi spirituale. Lakshmi este zeiţa adorată de majoritatea familiilor hinduse,şi mai ales de către femei.Luna octombrie este în mod deosebit consacrată adorării ei.
Lakshmi este descrisă ca fiind o femeie foarte frumoasă,aşezată pe o floare de lotus. În mână are de asemenea un mugur de lotus,care simbolizează frumuseţea,puritatea şi fertilitatea.Cele patru braţe ale sale reprezintă cele patru tendinţe ale vieţii umane: dharma, sau corectitudinea, kama sau dorinţa, arta sau bogăţia (prosperitatea) şi moksha sau eliberarea.Cascade de monede de aur curg din palmele ei, sugerând că cei care o adoră vor dobândi prosperitatea.Întotdeauna poarta haine roşii brodate cu aur,roşul simbolizând activitatea,iar aurul – bogăţia.Este zeiţa prosperităţii, a bogăţiei, a purităţii şi generozităţii.